EVANGHELIA.RO„Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!”
   
   
 
 
 
Biblia
Predici
Ewald Frank
William Branham
Despre noi
Contact
Prima pagină
 
 
 
 
 
Transmisiuni directe
    Adunarea din Krefeld
Sâmbătă 06.07.2019 - 20:15
    Adunarea din Krefeld
Duminică 07.07.2019 - 10:45

Întâlniri recente
Krefeld, 1 iunie 2019
Krefeld, 2 iunie 2019

 
Crestinismul Traditional

În Sfînta Scriptură întîlnim în primul rînd, mărturia proprie a lui Dumnezeu, în al doilea rînd mărturia apostolilor trimişi de El, şi în al treilea rînd mărturia apostolilor. În Vechiul Testament Dumnezeu S-a descoperit în trup duhovnicesc şi a prevestit propria Sa descoperire în trup de carne. În Noul Testament este mărturisită împlinirea şi adeverirea acestei făgăduinţe.

Este necesar să ne transpunem în felul iudaic de gîndire şi credinţă, pentru ca să-L privim pe Dumnezeu de pe poziţia originară. Numai poporul Israel a primit însărcinarea de a depune mărturie despre singurul Dumnezeu adevărat. Domnul S-a descoperit lui Avraam, lui Isaac şi Iacov ca Dumnezeul Atotputernic. Domnul i-a vorbit lui Moise faţă în faţă (Exod 33, 11). În tot Vechiul Testament Dumnezeu le-a vorbit proorocilor evrei.

Pentru ca Dumnezeu să ocupe primul loc, trebuie, mai întîi, ca El să ni se prezinte în mod personal, deci cu propriile Sale cuvinte:

Atunci Dumnezeu a rostit toate ac,este cuvinte, şi a zis: ‘EU sînt Domnul (Iahveh), Dumnezeul tău (Elohim), care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.’ ” (Exod 20, 1-3)

Numai tu ai fost martor la aceste lucruri, ca să cunoşti că numai Domnul este Dumnezeu şi că nu este alt Dumnezeu afară de El.” (Deut. 4, 35)

„... Să ştii dar în ziua aceasta, şi pune-ţi în inimă că numai Domnul este Dumnezeu, sus în cer şi jos pe pămînt, şi că nu este alt Dumnezeu afară de El.” (Deut. 4, 39)

Să ştiţi dar că Eu sînt Dumnezeu, şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine.” (Deut. 32, 39)

„... ca să ştiţi, ca să Mă credeţi şi să înţelegeţi că Eu sînt: înainte de Mine n-a fost făcut nici un Dumnezeu, şi după Mine nu va fi, Eu, Eu sînt Domnul, şi afară de Mine nu este nici un Mîntuitor!” (Isa. 43, 10)

Ca să se ştie, de la răsăritul soarelui pînă la apusul soarelui, că afară de Mine, nu este Dumnezeu: Eu sînt Domnul, şi nu este altul.” (Isa. 45, 6)

Dar Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, din ţara Egiptului încoace. Tu cunoşti că nu este alt Dumnezeu afară de Mine, şi nu este alt Mîntuitor afară de Mine.” (Osea 13, 4)

În textele următoare din Noul Testament, vom vedea că acestea confirmă citatele din Vechiul Testament:

Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn... ‘Bine Învăţătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El.’ ” (Mar. 12, 29-32)

„.... deoarece Dumnezeu este unul singur... ” (Rom. 3, 30)

„... totuşi pentru noi nu este decît un singur Dumnezeu” (1 Cor. 8, 6)

Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure părţi, pe cînd Dumnezeu este unul singur.” (Gal 3, 20)

A Împăratului veşniciilor, a nemuritorului, nevăzutului şi singurului Dumnezeu, să fie cinstea şi slava în vecii vecilor! ” (1 Tim. 1, 17)

Căci este un singur Dumnezeu.” (1 Tim. 2, 5)

Tu crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci.” (Iac. 2, 19)

...singurului Dumnezeu, Mîntuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreţie, putere şi stăpînire, mai înainte de toţi vecii, şi acum şi în veci. Amin.” (Iuda 25)

Textele din Vechiul Testament ale Cuvîntului profetic şi cele din Noul Testament ale Cuvîntului apostolic mărturisesc acelaşi lucru. În nici un text nu se vorbeşte despre un Dumnezeu „ trinitar” sau „ dublu” sau despre un „ Fiu veşnic”. Toate scrierile despre „ Sfînta Treime” puteau fi evitate, dacă ar fi fost preluate învăţătura şi cunoştinţa biblică despre Dumnezeu. Aşa-zisa „ Sfînta Treime” nu a existat niciodată după mărturia Sfintei Scripturi, aceasta nu există nici azi şi nici în veşnicie. Există doar un singur Dumnezeu care S-a descoperit ca Tată, ca Fiu şi ca Duh Sfînt. Întotdeauna Dumnezeu este cel determinant, iar ceea ce a ieşit din El este adus într-o relaţie cu El; Fiul lui Dumnezeu, Cuvîntul lui Dumnezeu, Duhul lui Dumnezeu etc. Fiu, Cuvînt, Duh etc. Îl au ca punct de plecare pe Dumnezeu. Dumnezeu nu are punct de plecare, pentru că El este singurul, Cel veşnic - El este sursa originară, punctul de plecare şi punctul de referinţă, totul în toate.

În Noul Testament se spune mai departe: „ totuşi pentru noi nu este decît un singur Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate lucrurile şi pentru care trăim şi noi, şi un singur Domn: Isus Hristos, prin care sînt toate lucrurile şi prin El şi noi.” (1 Cor. 8, 6). În acest text biblic ni se arată că există doar un singur Creator şi o singură Creaţie, deşi Lui ne adresăm odată ca Dumnezeu, şi altădată ca Domn.

Astfel este prezentat Dumnezeul „ Sfintei Treimi” , aşa cum există acesta în închipuirea omenirii din sec. al IV-lea încoace şi ilustrat în nenumerate publicaţii. Ce vedem noi în aceste tablouri? Una sau trei persoane? Primul tablou ni-L arată pe Tatăl cu sceptru, pe Fiul cu crucea şi pe Duhul Sfînt ca porumbel, iar celălalt tablou reprezintă dumnezeirea ca fiind alcătuită din trei persoane egale. Ambele concepte sînt străine Vechiului şi Noului Testament.

Cuprins
  1. Cuvânt înainte
  2. Introducere
  3. Pe poziţia de cercetare - Cercetare spirituală actuală
  4. Creştinismul primar şi epocile următoare
  5. Constatare tragică - Începutul istoric al nenorocirii
  6. Pretenţiile nefondate ale papilor
  7. Cine este Maria?
  8. Ce este cultul Mariei?
  9. Reforma - Un nou început
  10. Dumnezeirea
  11. Mărturia proprie a lui Dumnezeu
  12. Trupul duhovnicesc al Lui Dumnezeu
  13. Slava Domnului
  14. Ieşit de la Dumnezeu
  15. Numele Domnului
  16. Comparaţii folositoare
  17. Isus este Domnul
  18. Cine Îl mărturiseşte pe Isus ... Mărturie adevărată sau falsă?
  19. Omul Isus Hristos
  20. Botezul
  21. Cina
  22. Căderea în păcat
  23. Neprihănirea
  24. Înnoirea şi naşterea din nou
  25. Sfinţirea
  26. Botezul cu Duhul Sfânt
  27. Alegerea - Alegerea dinainte
  28. O zi la Dumnezeu - O mie de ani
  29. Împărăţia romană mondială şi însemnătatea ei deosebită în timpul sfârşitului
  30. Concluzii Şi numărul tainic 666
  31. Cuvânt de încheiere
 
Adrese similare: