EVANGHELIA.RO„Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!”
   
   
 
 
 
Biblia
Predici
Ewald Frank
William Branham
Despre noi
Contact
Prima pagină
 
 
 
 
 
Transmisiuni directe
    Adunarea din Krefeld
Sâmbătă 06.07.2019 - 20:15
    Adunarea din Krefeld
Duminică 07.07.2019 - 10:45

Întâlniri recente
Krefeld, 1 iunie 2019
Krefeld, 2 iunie 2019

 
Uşi după usă - Seria 10 nr 8 - 6 februarie 1965 - WMB

Ce este un Flagstaff? Să rămânem la ţara noastră. Ce ar fi dacă preşedintele nostru, L.G. Johnson, ar coborîdintr-un avion azi după masă, aici? Noi cu toţii suntem doar nişte oameni simpli. Cu toţii suntem săraci. Poate că unul are o muncă mai bună, altul o casă mai bună, dar totuşi suntem doar nişte oameni de rând.

Acum, dacă ar bate la uşa celui mai sărac dintre noi şi voi v-aţi duce la uşă şi preşedintele L. G. Johnson ar sta în faţa ei? Ar fi o onoare foarte mare. Chiar dacă voi nu sunteţi una cu el, cu politica sa, totuşi v-aţi simţi onoraţi că preşedintele Statelor Unite stă în faţa uşii voastre. Cine eşti tu? Cine sunt eu? Şi acolo ar sta Lyndon Johnson în faţa uşii voastre. Indiferent dacă voi aţi fi socialist sau republican şi părerea voastră ar fi la un milion de mile departe de a lui, totuşi ar fi o onoare. Şi dacă aţi avea parte de această onoare, în seara aceasta v-ar arăta şi la televizor.

Ziarele din Flagstaff ar relata pe prima pagină, vizita Preşedintelui Statelor Unite în acest oraş, că ar fi venit neaşteptat ieri la aeroport şi s-ar fi dus la un om oarecare şi ar fi bătut la uşa lui. Preşedintele, cu toate că este un om mare, a vizitat un om smerit pentru că a venit la uşa ta sau a mea şi a bătut la ea. Întrucât a venit la noi şi a vorbit cu noi, noi am fi cineva. Voi aţi merge pe o stradă şi aţi spune: ,,Eu sunt acela pe care l-a vizitat Preşedintele." Ei ar zice: ,,Stai aşa, aş vrea să fac o fotografie. Uită-te la mine direct, aş vrea să te fotografiez în timp ce mergi." Voi aţi fi o persoană importantă.

Pentru voi, femeile, ar fi o cinste să vă petreceţi o clipă cu regina Angliei, chiar dacă nu sunteţi supusele ei. Totuşi, este o persoană importantă. În timpul acesta, ea este cea mai mare regină din lume. Precis este doar în privinţa politicii. Dacă ea v-ar ruga să-i daţi ceva de pe perete, ceva foarte valoros ce vă aparţine, i-aţi da, nu? Ar fi o mare onoare pentru voi, pentru că ea este regina Angliei.

Voi aţi fi onoraţi de vizita Preşedintelui. Fiecare va vorbi atunci ce smerită este regina din Anglia, ca să vină la Flagstaff să viziteze acolo o femeie, care nu are nicio importanţă. Ziarele ar scrie de aşa ceva şi s-ar auzi şi la radio.

Dar ştiţi voi că cea mai mare personalitate din toate timpurile este Isus Hristos, care bate la uşile noastre? Dar El este respins, înlăturat, nu ca toţi regii, împăraţii, care au existat? Aşa este! Dacă voi Îl primiţi şi mergeţi apoi afară şi vorbiţi de aşa ceva, atunci lumea vă râde în faţă. Aşa ceva nu s-ar auzi la ştiri. Cine ar putea veni la voi care să fie mai important decât Isus Hristos? Ce personalitate mai importantă decât Isus Hristos, ar putea să bată la uşa voastră? Cine ar putea-o face? Cine ar bate la uşa voastră şi să fie mai important decât Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu? Şi totuşi El bate zi de zi. Dacă Îl primiţi, vă vor face fanatici. Vedeţi cum recunoaşte lumea ceea ce este al ei? Dar El nu ar veni dacă nu ar avea un motiv. Comparaţi smerenia arătată de preşedintele Johnson, de regina Angliei sau a altei personalităţi, cu cea a acestei Persoane importante, Isus, care bate la uşa voastră. Cum este atunci smerenia Fiului lui Dumnezeu?

Ce altceva suntem noi decât nişte păcătoşi stricaţi, născuţi în păcat, deformaţi de fărădelege, venind în lume spunând minciuni? Şi totuşi, Fiul lui Dumnezeu vine şi bate la uşa noastră. Regina Angliei v-ar putea cere o favoare. Ea ar putea să vă ia ceva. La fel Preşedintele, el ar putea să vă ceară să faceţi ceva ce n-aţi dori. El ar putea să vă ceară comori pe care probabil nu le-aţi fi dăruit cu plăcere, iar pentru el nu ar însemna nimic. Dar Isus vă aduce ceva dacă bate la uşă. EL aduce iertare. Să nu o refuzaţi, căci aşa cum tribunalul nostru hotărăşte, aşa va fi şi în Împărăţia cerească. Dacă El bate şi aduce graţierea şi voi o refuzaţi, atunci voi veţi muri în păcatele voastre, întrucât aţi avut onoarea să staţi într-o aşa adunare, să auziţi păstorul care v-a predicat mesajul acestei Evanghelii. Voi aţi fost între ascultători şi aţi putea răspunde: ,,Da, am fost acolo." Poate aţi putea spune mai mult: ,,Am auzit acele cântări, mi-au plăcut. Am auzit mărturiile relatate." Dar voi aţi refuzat iertarea .

Închipuiţi-vă că sunt un bărbat tânăr care am făcut cunoştinţă cu o fată; ea este frumoasă şi credincioasă şi mie îmi place în toate privinţele. La fel este cu Cuvântul. Voi nu puteţi găsi vreo greşeală la El, dar voi trebuie să puneţi tradiţiile omeneşti deoparte. Voi spuneţi: ,,Eu cred că acesta este adevărul. Eu recunosc că Dumnezeu a spus aşa." Dar voi trebuie să o primiţi pentru voi. Aşa cum femeia este o parte din mine, aşa veţi fi şi voi acea parte din Cuvânt, care este Mireasa. Dacă El este Cuvântul, atunci Mireasa va fi o Mireasă a Cuvântului. Cu siguranţă aşa va fi. Dar voi trebuie să primiţi Cuvântul. Unui preşedinte puteţi să-i spuneţi ce vreţi, puteţi să vă lăudaţi cu el. Dar, de obicei, dacă Isus bate la uşă, noi Îl respingem; nu vrem să avem de-a face cu El şi Îi răspundem: ,,Altădată."

Ce ar fi dacă voi aţi bate la uşa cuiva? Să întoarcem puţin tabloul. Poate aveţi ceva să-i daţi. Şi el ar face cu voi aşa cum faceţi voi cu Dumnezeu. Adică, voi bateţi la o uşă şi cineva se uită prin geam, trage perdeaua şi spune: ,,Altădată." ,,Aş dori numai să..." ,,În dimineaţa aceasta nu am timp!" Ştiţi ce aţi face atunci? Cred că ceea ce aş face şi eu, ar face şi altul. Acolo nu aţi mai merge niciodată.

Dar cu Isus este altceva: ,,Eu stau aici, la uşă şi bat." EL bate întruna. ,,Cine caută, va găsi şi cine bate, i se va deschide." Este ca în pilda judecătorului nedrept. Femeia a vrut să i se facă dreptate. Dar ea nu a putut ajunge imediat la el. Ea bătea şi bătea, cerând mereu dreptul ei. În sfârşit, el i-a zis: ,,Pentru a scăpa de ea, vreau să-i fac dreptate. ” Cu cât mai mult ne va face Tatăl ceresc! Ar trebui să batem la uşa Lui. De fapt, Adam ar fi trebuit să alerge prin grădină şi să strige: ,,Tată, Tată, unde eşti?" Dar în locul lui, merge Dumnezeu în grădină şi strigă: ,,Unde eşti, fiule?" Asta arată ce suntem noi .

Întotdeauna noi ne ascundem în loc să venim la El şi să-I mărturisim. Noi încercăm să fugim şi să ne ascundem după ceva. Vedeţi, asta este natura omului . Aşa-i. Vedeţi, înalţilor oaspeţi le-aţi da totul sau cele mai bune lucruri, dar pe Isus nu vreţi să-L primiţi. Eu nu mă refer acum la voi, ci în general la toţi. Acum veţi spune: ,,Predicatorule, asta eu am şi făcut-o. Eu mi-am deschis inima şi L-am primit pe Isus. A fost acum 10 sau chiar 20 de ani." Asta aşa este. Dar asta este tot ce aţi făcut?

Acum aş vrea să vă pun o întrebare. Închipuiţi-vă că cineva v-ar invita la el în casă. Atunci respectivul vă va spune: ,,Bun venit", imediat cum aţi intrat la el. ,,Da, eu am un motiv. Eu ies în oraş şi voi fi onorat." Aşa Îl primesc mulţi oameni pe Isus. Se zice: ,,Eu aparţin de biserica unde este Dr. Cutare. Primarul merge acolo şi mulţi alţii. De această biserică, cea mai mare, aparţin şi eu."

Ei Îl primesc şi spun doar atât: ,,Da, eu Îl primesc" şi aceasta doar pentru a avea un avantaj personal. Ce se întâmplă atunci când Isus intră în inimă? Mulţi Îl primesc numai ca să nu ajungă în iad. Dar atunci când Isus vine în inima voastră, El vrea să fie şi Domnul vostru, nu numai Mântuitorul, ci şi Domnul vostru . Domn înseamnă ,,Stăpân". EL vine înăuntru ca să preia stăpânirea. Voi întrebaţi: ,,Aşa este, frate Branham?" Precis!

Ce ar fi dacă eu v-aş invita la mine şi voi aţi veni la uşă? Voi aţi bate la uşă şi eu uitându-mă afară, aş spune: ,,Veniţi înăuntru. Dacă poţi să mă ajuţi, fă-o. Dar dacă tu vei intra în casa mea, eu nu aş vrea ca tu să te plimbi prin casă, ci să stai lângă uşă. ”

Gândiţi-vă la asta; textul nostru este: ,,Uşi după uşă". În inima unui om există multe uşi mici după care se pot ascunde multe lucruri. Doar să-L primeşti înăuntru, nu ajunge. EL doreşte să intre cu totul.

Dacă aş veni în casa voastră şi aş fi binevenit, atunci veţi spune încă la uşă: ,,Hai înăuntru, frate Branham, mă bucur că te văd." Eu aş răspunde: ,,Mă simt onorat să vin în casa ta." ,,N-ai dori să vii înăuntru şi să iei loc? Frate Branham, să te simţi ca acasă, tot ce vrei să faci, fă ca acasă." Atunci înseamnă că dacă aş dori să mă duc la frigider şi să-mi iau un sandwich mare, aş putea să fac ca acasă; sau m-aş descălţa şi m-aş duce în dormitor şi m-aş culca. Aş avea un festin. De ce? Fiindcă mă simt ca acasă. Voi m-aţi chemat şi m-aţi primit bucuroşi. Şi eu aş observa imediat când aş veni în casa voastră.

Dar dacă aş veni în casa voastră şi voi mi-aţi spune: ,,Stai aici la uşă şi nu fugi încoace şi încolo ” , atunci nu prea m-aş simţi binevenit. Voi v-aţi simţi? Nu, nici voi nu v-aţi simţi bineveniţi dacă cineva v-ar invita şi apoi să spună: ,,Aşteaptă, bine, hai înăuntru, dar stai aici în locul acesta."

În interiorul inimii, mai există şi alte uşi mici. Noi vom vorbi acum despre câteva, dar nu avem timp să vorbim despre toate aceste uşi, căci sunt foarte multe. În următoarele 10 minute vom vorbi despre câteva, poate trei.

În inima omului, în partea dreaptă, se găseşte o uşă care se cheamă: ,,uşa mândriei". „ Oh, nu Te duce prin uşa aceasta! ” Nu vrem să-L lăsăm pe Domnul să treacă prin uşa aceasta, unde este mândrie: ,,Eu sunt nobil de viţă veche. Eu sunt atent în tot ce fac." Vedeţi, asta este mândrie: ,,Aici nu ai ce căuta." EL nu poate să se simtă binevenit, atât timp cât aveţi această uşă închisă în faţa Lui. Trebuie să vă smeriţi. Numai aşa vine El înăuntru. „ Vrei să-mi spui cumva să mă duc acolo şi să mă port la fel ca ceilalţi? ” Atunci nu aveţi nevoie, desigur. ,,Ce să fac dacă trebuie să mă duc data viitoare la discuţiile despre afaceri? Ce să fac dacă îl întâlnesc mâine pe şeful meu? Dacă primesc cumva Duhul, atunci poate voi tresălta la serviciu şi voi vorbi în limbi. Asta m-ar smeri. Nu, stai deoparte!" Aici o aveţi! Voi Îl lăsaţi înăuntru pe Isus, intraţi într-o biserică, vă lăsaţi înscrişi şi Îl luaţi pe Isus ca Salvator. Dar lăsaţi-L pe El să fie Domnul care să vă conducă. Dacă este El Domnul, atunci totul Îi aparţine, atunci v-aţi dăruit Lui cu totul .

Dar acea mică mândrie: ,,Ce ne tot spui... Tu zici că noi, femeile, să lăsăm părul să ne crească?" Asta El a spus-o. ,,Atunci noi nu mai avem voie să ne vopsim unghiile şi să ne machiem?" Aceasta El a spus-o. ,,Ce ar zice femeile din cercul meu de croitorie? Ele m-ar lua drept o demodată." Bine. Păstraţi-vă mândria şi faceţi mai departe aşa cum doriţi, dar El va sta în faţa uşii. Mai departe nu poate să se apropie. Dar dacă sunteţi gata să deschideţi acea uşă şi să-L lăsaţi să intre, atunci El vă va face ordine în casă . Pantalonii vor fi aruncaţi la gunoi, trusa de machiaj la fel, iar frizerul va trebui să moară de foame dacă ar trăi numai din tăiatul părului la femeile credincioase. Să nu spuneţi: ,,Asta nu contează. ” Ba da, contează. Biblia o spune. Aşa este. Acolo este un Cuvânt foarte mic, în care nu vreţi ca El să se amestece.

,,Dar pastorul meu" Eu nu dau nimic pe ce spune păstorul tău. Biblia spune: ,,Este o ruşine pentru o femeie să-şi taie părul şi să poarte îmbrăcăminte bărbătească." Voi spuneţi: ,,Frate Branham, ar trebui să ne înveţi alte lucruri, de exemplu, cum să primim Duhul Sfânt sau altele din acestea."

Cuprins
  1. Pagina 1-2
  2. Pagina 3-4
  3. Pagina 5-6
  4. Pagina 7-8
  5. Pagina 9-10
  6. Pagina 11-12
  7. Pagina 13-14
  8. Pagina 15-16
  9. Pagina 17-18
 
Adrese similare: