EVANGHELIA.RO„Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!”
   
   
 
 
 
Biblia
Predici
Ewald Frank
William Branham
Despre noi
Contact
Prima pagină
 
 
 
 
 
Transmisiuni directe
    Adunarea din Krefeld
Sâmbătă 5.10.2019 - 20:15
    Adunarea din Krefeld
Duminică 06.10.2019 - 10:45

Întâlniri recente
Krefeld, 31 august 2019
Krefeld, 1 septembrie 2019

 
Uşi după usă - Seria 10 nr 8 - 6 februarie 1965 - WMB

Dar astăzi oamenii nu te lasă să te bagi în viaţa lor particulară. Unicul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să deschideţi fiecare uşă şi să spuneţi: ,,Hai înăuntru, Doamne Isuse!"

Atunci fiţi atenţi ce se va întâmpla. Dacă citiţi în această carte ceva anumit, ce să faceţi, atunci o veţi face. De ce? Fiindcă sunteţi o oaie. Dar dacă vreţi să-L lăsaţi afară la uşă, atunci spuneţi doar: ,,Eu m-am alăturat unei biserici. Eu sunt tot aşa de bun ca şi tine. Eu L-am primit pe Hristos." Poate aţi făcut şi asta. Dar Îl lăsaţi să vă fie şi Domn, adică Stăpân? Domnul nu poate să lase o carte cu hotărârile Lui, să vorbească un Cuvânt, pentru ca apoi să-L nege . Dacă voi spuneţi că aveţi Duhul Sfânt şi Biblia cere ceva anume de la voi, şi voi spuneţi: ,,Oh, asta nu o cred", atunci gândiţi-vă că duhul din voi nu este Duhul Sfânt, căci El nu se neagă pe Sine. Asta este corect. EL nu se poate contrazice. EL a scris Cuvântul şi El veghează ca să-L împlinească.

Vedeţi, un duh trebuie să fie acolo, desigur. Poate este duhul unei biserici sau duhul unui păstor. Poate fi duhul lumii. Asta este posibil. Eu nu ştiu ce este, poate fi un duh al unei denominaţiuni. Atunci auzi spunându-se: ,,Eu sunt metodist, eu sunt baptist, penticostal" sau ,,Eu sunt asta sau cealaltă."

Penticostalilor! Aş vrea să vă spun: Rusaliile nu sunt o organizaţie! Rusaliile sunt o trăire pe care o primiţi. Fiecare metodist, baptist sau catolic poată să trăiască Rusaliile. Rusaliilor nu poţi să li te alături, căci nu există niciun mijloc de a te alătura lor.

Eu aparţin de aproape 55 de ani familiei Branham şi nimeni nu m-a rugat vreodată să fiu un Branham. Eu am fost născut un Branham. Astfel este şi un creştin. Dar unii spun: ,,Păstorul nostru merge la dans. Noi dansăm twist. Asta se face acolo. Să nu vii şi să-mi spui ce am voie şi ce nu am voie să fac." Vedeţi, voi nu-L lăsaţi să intre. Dar lăsaţi-L să intre numai o dată şi atunci nu veţi mai putea dansa ” rock-and-roll" sau ” twist" sau orice altceva. Nu veţi mai putea. Voi femeilor, lăsaţi-L să intre numai odată şi încercaţi numai să îmbrăcaţi pantaloni scurţi, să vedeţi că nu veţi mai putea.

Ştiu că vă ţin cam mult, dar aş vrea să vă spun ceva în această privinţă, dacă îmi îngăduiţi. Eu cred că cea mai mare adunare pe care mi-a dat-o Domnul a fost aceea din Bombay, unde au fost vreo cinci sute de mii de oameni. Pe stadionul de curse din Durban, Africa, au fost aproximativ două sute de mii de oameni. După ce au văzut în după-masa aceea că bunul nostru Domn a coborât şi a făcut atâtea lucruri, am spus: ,,Misionarii v-au învăţat Cuvântul. Dar Cuvântul este viu. Ceea ce a spus El trebuie să primească viaţă." Cam douăzeci şi cinci de mii de oameni au fost vindecaţi atunci dintr-o dată şi maşinile duceau de acolo, una după alta, tărgi, scaune cu rotile. Şi aceasta după o simplă rugăciune, când ei au văzut cum acţionează Duhul Sfânt. Erau oameni pe care nu-i cunoşteam, dar unica lor dorinţă era să vadă acest lucru.

Când i-am întrebat: ,,Câţi vor să-L primească pe Hristos?" Atunci treizeci de mii de băştinaşi, purtându-şi idolii lor, s-au sculat.

Fratele Bosworth, Dr. Baxter şi alţii, au început să plângă. Fr. Bosworth a venit în fugă, spunând: ,,Frate Branham, această zi este ziua glorioasă." Fratele Baxter spunea: ,,Frate Branham, eu mă întreb dacă ei nu au înţeles că este vorba de vindecarea trupească."

Unui băiat care nu putea merge decât pe genunchi şi pe coate, Duhul Sfânt i-a spus de unde a venit şi ce s-a întâmplat. I se spunea: ,,Tu vei vorbi. Tu te gândeşti la fratele tău care este la o jumătate de milă de aici. El a călărit pe o capră galbenă şi s-a lovit la picior." Atunci eu am spus: ,,AŞA VORBEŞTE DOMNUL: El este vindecat." În momentul acela băiatul s-a ridicat şi îşi ducea cârjele în mână. Poliţiei i-a trebuit vreo douăzeci de minute până ce au potolit oamenii. Acest băiat care mergea ca un câine era în pielea goală şi nu se putea ridica. Era îngrozitor. El a venit ca să le danseze turiştilor un dans de-al lor. Am prins lanţul de care era purtat acel om şi scuturându-l mi-am zis: ,,Dacă aş putea să-l ajut pe acest biet om şi n-aş face-o, n-aş merita să stau aici." Dar eu nu pot să-l ajut. Eu am dorinţa pe care pot s-o folosesc dacă Domnul îmi spune ceva. După ce mi-a arătat Domnul, i-am spus cine este şi în afară de aceea: ,,Tatăl tău şi mama ta stau acolo; ei aparţin de tribul Zulu. Ei sunt deosebit de slabi!" Un Zulu cântăreşte cam 150 de kilograme. Spuneam încă: ,,Ei sunt extraordinar de slabi. Acest băiat a fost născut într-o casă creştină. În acea colibă cu acoperiş de paie, atârnă pe partea dreaptă, privind de la uşă, tabloul lui Isus Hristos." Asta corespundea exact. Mama şi tatăl lui s-au sculat. Le-am spus numele. Aşa îi chema. Şi toate de asemenea corespundeau. Ei nu puteau să înţeleagă. Mă uitam şi-l vedeam într-o vedenie pe acest băiat stând drept în picioare. În toată viaţa lui, el nu a stat vreodată în picioare. El aşa a fost născut. Eu am spus: ,,Domnul Isus îl face bine!" Pe el îl mai reţineau şi nişte duhuri; el tot striga: ,,Uh, ba, ba!" Am prins lanţul şi l-am scuturat. Am spus: ,,Isus Hristos te vindecă. Băiatul meu, ridică-te drept în picioare." Dintr-o dată, el s-a ridicat şi lacrimile curgeau peste burta lui cea neagră. Eu am văzut vreo 30.000 de băştinaşi care şi-au predat inima lui Isus Hristos.

Când am ieşit din biserica baptistă ca să am părtăşie cu oamenii, mi-au spus c-o să ajung un fanatic. După ce am ieşit din clubul Kiwonis, am stat cu fraţii mei baptişti laolaltă şi le-am spus: ,,Voi aţi trimis vreo 150 de ani misionari acolo. Cum am găsit eu acolo oamenii? Ei îşi purtau încă idoli lor. Dar prin puterea învierii lui Isus Hristos, 30 de mii de oameni L-au primit deodată pe Hristos. ”

Vouă, femeilor, aş vrea să vă spun ce s-a întâmplat cu femeile de acolo. Eu spuneam: ,,Acolo unde staţi, Duhul Sfânt vă va umple." Ele au ridicat mâinile după ce L-au primit pe Isus Hristos ca Salvator. Ele erau aproape goale; purtau numai o bucată de stofă în faţă, ca un şorţ. Dar după ce L-au primit pe Hristos, ele îşi acopereau pieptul cu braţele, fiindcă erau şi bărbaţi de faţă.

Cum se poate ca într-o ţară care se pretinde creştină, femeile în fiecare an se dezbracă tot mai mult; surorilor, voi spuneţi că sunteţi creştine.

Oamenii aceştia nu au auzit mai înainte de Numele lui Hristos, dar ei L-au primit imediat în inimile lor. Nu le puteai spune că erau în pielea goală, ele nu ştiau. Dar când mergeau, ele îşi acopereau pieptul. După o zi sau două, ele purtau deja haine.

Undeva, ceva este greşit. Toată teologia este greşită. După ce puterea lui Isus Hristos a venit şi s-a făcut cunoscută la acel om care se chema ,,Legiune", l-au găsit îmbrăcat şi cu mintea clară. Am început să cred că este un duh peste aceşti oameni care îi mână în acest americanism, franţuzism, în ceea ce este lumesc şi bisericesc. Dar când vor veni la Stăpân şi vor auzi bătaia Lui la uşa lor, ei se vor îmbrăca ca nişte bărbaţi şi femei adevărate şi se vor purta ca nişte creştini născuţi din nou. Da, amin.

Deja este ora 12 fără douăzeci; mai îngăduiţi-mi câteva minute. Am să mai sar peste câteva lucruri. Mai sunt doar câteva locuri în Scriptură.

Aş dori să mai deschid o uşă. Vă convine? Această uşă este uşa spre credinţă . Noi am avut uşa mândriei, uşa la viaţa voastră particulară şi acum am vrea să deschidem uşa spre credinţă. Mai sunt foarte multe, dar acum am vrea să intrăm pe cea a credinţei.

Cu ceva timp în urmă, am vizitat o femeie în spital care trebuia operată. Ea m-a chemat şi a spus: ,,Frate Branham, eu sunt una care am căzut din Cuvânt. Ai vrea să te rogi pentru mine?" Am răspuns: ,,Bineînţeles, asta o fac cu mare plăcere." Eu am întrebat: ,,Tu ai căzut de la credinţă?" ,,Da. ” I-am spus: ,,Să mai aşteptăm un pic. Aş vrea să-ţi citesc mai întâi din Scriptură." Într-un pat, lângă ea, stătea o altă femeie care se uita lung la mine. Băiatul ei, cam de douăzeci de ani care era un ,,Ricky" adevărat, de asemenea se uita la mine. Le-am citit din locul acesta din Scriptură şi am zis: ,,Dacă păcatele voastre sunt atât de roşii ca purpura, se vor face ca lâna; de vor fi negre ca cârmâzul, se vor face albe ca zăpada."

Asta am citit şi i-am spus: ,,Chiar dacă tu te-ai depărtat de Dumnezeu, Dumnezeu nu s-a îndepărtat de tine, căci altfel tu nu m-ai fi chemat." Ea a început să plângă. Eu am zis: ,,Să ne rugăm." Doamna de lângă ea a spus: ,,Un moment, numai o clipă." Eu am întrebat: ,,Ce este, vă rog?" Ea a răspuns: ,,Trage perdeaua în faţă." Eu am întrebat-o: ,,Dar dumneavoastră nu sunteţi creştină?" Ea a răspuns: ,,Noi suntem metodişti." Eu am răspuns: ,,Ce are a face? Asta nu înseamnă mai mult ca şi când aţi fi spus dintr-un coteţ de porci, ,,Eu sunt mânz."" Asta nu înseamnă nimic. Dar voi vedeţi unde aţi fost duşi: ,,la neprihănirea proprie." Ea spunea: ,,Asta este împotriva credinţei noastre. Noi nu dorim în biserica noastră vindecarea dumnezeiască şi lucruri din acestea." Vedeţi la ce mă refer? Ei nu Îl lasă prin uşa lor. ,,Asta este împotriva credinţei noastre". Există numai o singură credinţă: ,,Un Domn, o credinţă, un botez..." Pentru această credinţă merge:

Credinţa mea priveşte la Tine

O, Mielule de la Golgota...

Este păcatul care produce aceste lucruri. Există numai un singur păcat, acesta este necredinţa! Dacă un bărbat bea, nu asta îl face păcătos. Nu este un păcat să bei. Curvia nu este un păcat în sine; a minţi, a fura nu este un păcat în sine. Ele sunt doar fapte ale necredinţei! Dacă aţi fi credincios, nu aţi face aşa ceva.

Există doar două posibilităţi: voi sunteţi necredincioşi, ori credincioşi. Ori una ori alta. Dacă sunteţi credincioşi, atunci\ul \ulnone credeţi Cuvântul pentru că Hristos este Cuvântul. Dar dacă admiteţi o tradiţie sau o dogmă care a fost introdusă în Biblie de o denominaţiune, atunci tot necredincios sunteţi. Un credincios adevărat ţine tare la Cuvânt. Dumnezeu lucrează conform Cuvântului, în timp ce El Îl împlineşte chiar în această generaţie în care trăim noi .

Voi spuneţi: ,,Frate Branham, Domnul..." Aşa este, că atunci L-au urmat foarte mulţi. Filisteni, netăiaţi împrejur. Moise, când a trecut prin Marea Roşie, mulţi au vrut să-l urmeze. Dar aşa cum Iane şi Iambre s-au împotrivit lui Moise, tot aşa va fi şi în ultimele zile. Asta o spune Biblia.

Cuprins
  1. Pagina 1-2
  2. Pagina 3-4
  3. Pagina 5-6
  4. Pagina 7-8
  5. Pagina 9-10
  6. Pagina 11-12
  7. Pagina 13-14
  8. Pagina 15-16
  9. Pagina 17-18
 
Adrese similare: