EVANGHELIA.RO„Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!”
   
   
 
 
 
Biblia
Predici
Ewald Frank
William Branham
Despre noi
Contact
Prima pagină
 
 
 
 
 
Transmisiuni directe
    Adunarea din Krefeld
Sâmbătă 01.06.2019 - 20:15
    Adunarea din Krefeld
Duminică 02.06.2019 - 10:45

Întâlniri recente
Krefeld, 4 mai 2019
Krefeld, 5 mai 2019

 
Apocalipsa - o carte cu sapte peceti?

A doua parte a capitolului 13 din Apocalipsa este şi mai tainică decât prima. „Apoi am văzut ridicând u-se din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel, şi vorbea ca un balaur. Ea lucra cu toată puterea fiarei dintâi înaintea ei; şi făcea ca pământul şi locuitorii lui să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată.” (vers. 11-12).

Această a doua putere vine din pământ, nu din marea popoarelor. În profeţia biblică, popoarele Europei sunt comparate cu apele mării (cap. 17, 15). La a doua fiară este vorba despre o putere de pe un continent, pe care la început nu au existat multe neamuri şi limbi. Mielul simbolizează aici ţara creştină, care este unică pe pământ în ce priveşte libertatea religioasă. Cele două coarne ne arată puterea lumească şi cea religioasă. Aici este vorba despre a doua putere mondială, Statele Unite ale Americii, în comparaţie cu „Statele Unite ale Europei”. Aşa după cum ni se spune, va veni clipa, în care a doua fiară puternică, cu orientare protestantă, va vorbi limba balaurului roman şi va exercita puterea primei fiare.

Puterea fiarei a doua are grijă ca prima fiară, a cărei rană de moarte se vindecă, să primească închinare şi recunoaştere de la locuitorii pământ ului. Ea va fi însemnată mai ales prin dezvoltarea şi progresul tehnic. „Săvârşea semne mari, până acolo că făcea chiar să se pogoare foc din cer pe pământ, în faţa oamenilor. şi amăgea pe locuitorii pământ ului prin semnele, pe care i se dăduse să le facă în faţa fiarei. Ea a zis locuitorilor pământ ului să facă o icoană fiarei, care avea rana de sabie şi trăia.” (vers. 13-14).

În ceea ce priveşte domeniul religios, Pavel scrie despre „taina fărădelegii” - în contradicţie cu adevăratele semne şi minuni, cum s-au întâmplat în timpul slujbei Domnului nostru şi a apostolilor, care se mai întâmplă şi astăzi ca o confirmare a Cuvântului -, că va fi însoţită de semne şi minuni mincinoase: „Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase, şi cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi.” (2. Tes. 2, 9-10).

A doua putere mondială a fost la început total protestantă. Oamenii din ţările Europei s-au refugiat acolo din cauza asupririi religioase şi a prigoanei, şi au găsit o patrie nouă. Unificarea protestantă în Conciliul Mondial al Bisericilor este chipul bisericii catolice mondiale. El primeşte viaţă (vers. 15), aceasta înseamnă că primeşte drept de existenţă şi dreptul deplin de a-şi spune Cuvântul. De un timp încoace, Conciliul Mondial al Bisericilor îşi ridică vocea într-adevăr, ca de exemplu la plenara sa din februarie 1991 în Canberra, Australia, cu privire la războiul din Golful Persic. De la papa şi episcopii lui s-au aşteptat mai mult sau mai puţin părerile lor, dar acum are şi Conciliul Mondial al Bisericilor un Cuvânt influent de spus. „I s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei să vorbească, şi să facă să fie omorâţi toţi cei ce nu se vor închina icoanei fiarei.” Prigonirea se va îndrepta în curînd împotriva credincioşilor adevăraţi, care din convingere nu fac parte nici din Biserica romano-catolică mondială şi nici din Conciliul Mondial al bisericilor protestante.

În proorocul Daniel ni se dă o explicaţie clară ce însemnătate are închinarea la icoana fiarei, aşa cum este descrisă în Apoc. 13. Chipul din timpul lui Daniel a fost chipul unui om (cap. 2, 32-33). Cum a văzut şi a descris proorocul chipul, astfel a fost făcut, şi anume şaizeci de coţi înălţime, care apoi a fost înălţat în ţinutul Babilonului (cap. 3, 1). Atunci era vorba despre Babilonul din Mesopotamia de pe Eufrat, Irak-ul de astăzi. Ultimul Babilon trebuie să-l căutăm în centrul lumii pe Tibru. Astfel ne este prezentat clar Cuvântul profetic înaintea ochilor.

Atunci a fost făcut un chip vizibil al acestei puteri - fiară, şi toate popoarele, neamurile şi limbile au fost solicitate de către autoritatea cea mai înaltă, să aducă laudă şi închinare acestui chip inaugurat. „Iar un crainic a strigat cu glas tare: ‘Iată ce vi se porunceşte, popoare, neamuri, oameni de toate limbile! În clipa când veţi auzi sunetul trâmbiţei, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului, şi a tot felul de instrumente de muzică, să vă aruncaţi cu faţa la pământ , şi să vă închinaţi chipului de aur, pe care l-a înălţat împăratul Nebucadneţar. Oricine nu se va arunca cu faţa la pământ şi nu se va închina, va fi aruncat chiar în clipa aceea în mijlocul unui cuptor aprins.’” (Dan. 3, 4-6).

Întâmplarea cu cei trei bărbaţi din cuptor este în general cunoscută. Ei nu s-au putut supune acestei porunci, să-i aducă onoare acestui chip ridicat. Prigoana a venit peste acei care nu au îngenuncheat înaintea acestui chip, ci au adus închinare singurului Dumnezeu, Cel căruia i se cuvine închinarea.

Aceşti închinători credincioşi ai lui Dumnezeu au avut curajul să-i spună împăratului: „Iată, Dumnezeul nostru, căruia Îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins, şi ne va scoate din mâna ta, împărate. şi chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi, şi nici nu ne vom închina chipului de aur, pe care l-ai înălţat! ” (Dan. 3, 17-18). Această relatare este scrisă pentru încurajarea tuturor credincioşilor care vor fi într-o situaţie asemănătoare în timpul sfârşitului. Domnul este cu ai Săi şi nu-i părăseşte; iar ei rămân credincioşi până la moarte.

Descrierea înşesită descoperă taina şi numărul tainic 666. Cine crede că această icoană care vorbeşte este televizorul, nu a înţeles nimic. Televizorul este un lucru fără viaţă, care nu poate să vorbească de la sine, ci redă numai tonuri şi imagini care au fost înregistrate în altă parte.

1). Este foarte important să se ştie că aici nu se vorbeşte despre un chip sau o fotografie oarecare, ci despre icoana fiarei (Apoc. 13, 15).

2). Acesta nu este doar un număr, care este tălmăcit de unii în mod arbitrar, că ar fi tehnica de codificare şi supraveghere totală prin „lumea computerului”, ci este numărul fiarei (cap. 13, 18).

3). Nu este numai un nume oarecare, ci este numele fiarei (cap. 13, 17),

4). şi nu numărul oarecare al vreunui nume, ci numărul numelui fiarei (cap. 15, 2),

5). la fel, nu un semn oarecare, ci semnul fiarei (cap. 16, 2)

6). şi semnul numelui fiarei (cap. 14, 11).

Din această combinaţie înşesită, care are ca punct de referinţă de fiecare dată „Fiara”, rezultă însemnătatea individuală şi totală. Numai cine înţelege că este vorba despre acelaşi punct de referinţă, va recunoaşte tălmăcirile personale şi parţiale făcute „de-acasă”.

Cuvântul „chip” îl întâlnim în Biblie în diferite legături, începând din primul capitol, de exemplu: „Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său ...” Chipul lui Dumnezeu a fost statura în care a apărut Cel invizibil într-un mod vizibil. Hristos este chipul lui Dumnezeu - întipărirea Fiinţei Lui (Evrei 1, 3; 2. Cor. 4, 4). Pe de altă parte este Anticristul ca fiul pierzării (2. Tes. 2, 3), chipul pământesc al fiului zorilor căzut din cer (Isa. 14, 12). Lucifer, împotrivitorul, s-a ridicat în cer ca fiul zorilor şi a vrut să fie ca Dumnezeu; acelaşi lucru îl face acest bărbat pe pământ. Icoana fiarei nu trebuie văzută doar ca un portret, ci trebuie privită ca ceva existent şi viu.

Cuprins
  1. Cuvânt înainte
  2. Introducere - „Ziua Domnului”
  3. Descoperirea lui Isus Hristos, aşa cum a primit-o Ioan
  4. Salutul de binecuvântare către cele şapte Biserici
  5. Evenimentul de neuitat
  6. Cele şapte mesaje ale Domnului înviat
    Prima scrisoare deschisă
  7. A doua scrisoare deschisă
  8. A treia scrisoare deschisă
  9. A patra scrisoare deschisă
  10. A cincea scrisoare deschisă
  11. A şasea scrisoare deschisă
  12. A şaptea scrisoare deschisă
  13. Privirea înspre cer
  14. Cartea tainică cu cele şapte peceţi
  15. Deschiderea peceţilor
  16. Pecetea întâ
  17. Pecetea a doua
  18. Pecetea a treia
  19. Pecetea a patra
  20. Pecetea a cincea
  21. Pecetea a şasea
  22. Pecetluiţii dintre iudei
  23. Gloata nenumărată din necazul cel mare
  24. Pecetea a şaptea
  25. Trâmbiţa a cincea - prima durere
  26. Trâmbiţa a şasea - a doua durere
  27. O vedenie: cărticica deschisă
  28. Ioan mănâncă acea cărticică dulce-amară
  29. A doua vedenie:
  30. Trâmbiţa a şaptea Bucuria biruinţei în cer
  31. Femeia învăluită în soare
  32. Aruncarea definitivă a balaurului din cer pe pământ
  33. Retrospectivă a vedeniilor lui Daniel în legătură cu Apocalipsa
  34. Fiara cu şapte capete din marea popoarelor
  35. Fiara din pământ
  36. Semnul tainic al fiarei
  37. Mielul şi cei 144.000 de pecetluiţi
  38. Evanghelia veşnic valabilă şi cele trei chemări îngereşti
  39. Marele seceriş al grâului de la sfârşitul timpului de har
  40. Marea culegere a viei pământului
  41. Ameninţarea celor şapte potire
  42. Cele şapte potire ale mâniei:
  43. Trinitatea satanică:
  44. Femeia care şade pe fiară
  45. Distrugerea Babilonului celui mare
  46. Bucuria din cer asupra distrugerii Babilonului
  47. Ultima luptă o hotărăşte însuşi Domnul
  48. Legarea Satanei
  49. A doua înviere şi judecata de apoi
  50. Vestirea unui cer nou şi a unui pământ nou
  51. Descrierea noului Ierusalim
  52. Râul vieţii şi pomii vieţii
  53. Ultima avertizare pentru credincioşi
  54. Anexă
  55. Cuvânt de încheiere
 
Adrese similare: