EVANGHELIA.RO„Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!”
   
   
 
 
 
Biblia
Predici
Ewald Frank
William Branham
Despre noi
Contact
Prima pagină
 
 
 
 
 
Transmisiuni directe
    Adunarea din Krefeld
Sâmbătă 5.10.2019 - 20:15
    Adunarea din Krefeld
Duminică 06.10.2019 - 10:45

Întâlniri recente
Krefeld, 31 august 2019
Krefeld, 1 septembrie 2019

 
Apocalipsa - o carte cu sapte peceti?
Gloata de la marea de sticlă

Apoi am văzut în cer un alt semn mare şi minunat: şapte îngeri, care aveau şapte urgii, cele din urmă, căci cu ele s-a isprăvit mânia lui Dumnezeu.” (vers. 1). Din ameninţarea aceasta reiese clar că prin aceste urgii se va încheia mânia lui Dumnezeu. Acesta va fi la sfârşitul necazului celui mare.

Apoi are loc o schimbare totală a temei. În vers. 2 sunt arătaţi biruitorii care au trecut prin necazul cel mare. „Şi am văzut ca o mare de sticlă amestecată cu foc; şi pe marea de sticlă, cu alăutele lui Dumnezeu în mână, stăteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei, şi ai numărului numelui ei. Ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului. şi ziceau: ‘Mari şi minunate sunt lucrările tale, Doamne Dumnezeule, Atotputernice! Drepte şi adevărate sunt căile Tale, Împărate al Neamurilor!’” (vers. 2-3).

După cum am observat deja în Apoc. 4, marea de sticlă, care este ca cristalul, se află înaintea scaunului lui Dumnezeu. Mireasa se află pe tron (cap. 3, 21), iar cei veniţi din necazul cel mare sunt înaintea tronului (cap. 7, 9). În timpul acesta apar înaintea tronului fecioarele neînţelepte împreună cu iudeii deveniţi credincioşi. Atunci tronul lui Dumnezeu nu va fi numai în ceruri, ci va fi şi pe pământ (Mat. 25, 31). Textul mărturiseşte că gloata de la marea de sticlă a biruit fiara, icoana ei şi numărul numelui ei este formată din două grupe diferite. Aceeaşi prigoană fără martiri căreia îi vor fi expuşi adevăraţii credincioşi înainte de răpire, va veni mai târziu, după ce Satana va fi aruncat pe pământ , mult mai masiv şi cu mai mult sânge peste fecioarele neînţelepte rămase în urmă şi peste Israel. Aici sunt arătaţi cei rămaşi credincioşi în timpul marii prigoane, iar în Apoc. 20 sunt amintiţi cei ce au murit ca martiri.

Cântarea despre care este vorba aici, a fost cântată deja în cap. 5 de către cetele cereşti. Aici sunt numai credincioşii iudei şi dintre neamuri care au rămas credincioşi în necazul cel mare. Aceasta rezultă din faptul că se cântă ambele cântări: cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului. Aici textul este adus la un numitor comun, pentru că este acelaşi Dumnezeu care este cu poporul Israel şi Cel care a cuprins neamurile în planul Lui de mântuire. Domnul este slăvit ca Dumnezeul Atotputernic şi lucrările Lui sunt lăudate ca fiind minunate. EL este confirmat ca adevărat şi drept în toate căile Sale. EL este Împăratul neamurilor.

Pentru că după încheierea ultimelor judecăţi a venit vremea trecerii la împărăţia de o mie de ani, se spune cu privire la toate neamurile: „Cine nu se va teme, Doamne, şi cine nu va slăvi Numele Tău? Căci numai Tu eşti Sfânt, şi toate Neamurile vor veni şi se vor închina înaintea Ta, pentru că judecăţile Tale au fost arătate! ” (vers. 4).

Cu privire la împărăţia de o mie de ani, proorocii au proorocit deja în Vechiul Testament: „În fiecare lună nouă şi în fiecare Sabat, va veni orice făptură să se închine înaintea Mea, - zice Domnul.” (Isa. 66, 23).

Pedeapsa nimicitoare a fost vestită tuturor popoarelor, care vor lupta împotriva Ierusalimului. Dar şi din aceste popoare vor mai rămânea oameni în viaţă: „Dar iată urgia cu care va lovi Domnul pe toate popoarele, care vor lupta împotriva Ierusalimului. Le va putrezi carnea stând încă în picioare, le vor putrezi ochii în găurile lor, şi le va putrezi limba în gură ...

Toţi cei ce vor mai rămânea din toate neamurile venite împotriva Ierusalimului, se vor sui în fiecare an să se închine înaintea Împăratului, Domnul oştirilor, şi să prăznuiască sărbătoarea corturilor.” (Zah. 14, 12+16). Interpretarea mult susţinută, că toţi oamenii vor pieri în procesul de judecată şi curăţire înainte de împărăţia de o mie de ani, nu corespunde deci cu Sfânta Scriptură.

Se va întâmpla în scurgerea vremurilor, că muntele Casei Domnului va fi întemeiat ca cel mai înalt munte; se va înălţa deasupra dealurilor, şi toate neamurile se vor îngrămădi spre el. Popoarele se vor duce cu grămada la el, şi vor zice: ‘Veniţi, să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov ca să ne înveţe căile Lui, şi să umblăm pe cărările Lui.’ Căci din Sion va ieşi Legea, şi din Ierusalim Cuvântul Domnului.” (Isa. 2, 2-3).

Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ‘Vor mai veni iarăşi popoare şi locuitori dintr-un mare număr de cetăţi. Locuitorii unei cetăţi vor merge la cealaltă, şi vor zice: «Haidem să ne rugăm Domnului şi să căutăm pe Domnul oştirilor! Vrem să mergem şi noi.» şi multe popoare şi multe neamuri vor veni astfel să caute pe Domnul oştirilor la Ierusalim, şi să se roage Domnului!’ Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ‘În zilele acelea, zece oameni din toate limbile neamurilor vor apuca pe un Iudeu de poala hainei, şi-i vor zice: «Vrem să mergem cu voi; căci am auzit că Dumnezeu este cu voi!»’” (Zah. 8, 20-23).

Înainte se întâmplă însă ceea ce ne spune Ioan mai departe: „După aceea, am văzut deschizându-se în cer Templul cortului mărturiei. şi din Templu au ieşit cei şapte îngeri, care ţineau cele şapte urgii. Erau îmbrăcaţi în in curat, strălucitor, şi erau încinşi împrejurul pieptului cu brâie de aur. şi una din cele patru făpturi vii a dat celor şapte îngeri şapte potire de aur, pline de mânia lui Dumnezeu, care este viu în vecii vecilor. şi Templul s-a umplut de fum, din slava lui Dumnezeu şi a puterii Lui. şi nimeni nu putea să intre în Templu, până se vor sfârşi cele şapte urgii ale celor şapte îngeri.” (Apoc. 15, 5-8).

Cuprins
  1. Cuvânt înainte
  2. Introducere - „Ziua Domnului”
  3. Descoperirea lui Isus Hristos, aşa cum a primit-o Ioan
  4. Salutul de binecuvântare către cele şapte Biserici
  5. Evenimentul de neuitat
  6. Cele şapte mesaje ale Domnului înviat
    Prima scrisoare deschisă
  7. A doua scrisoare deschisă
  8. A treia scrisoare deschisă
  9. A patra scrisoare deschisă
  10. A cincea scrisoare deschisă
  11. A şasea scrisoare deschisă
  12. A şaptea scrisoare deschisă
  13. Privirea înspre cer
  14. Cartea tainică cu cele şapte peceţi
  15. Deschiderea peceţilor
  16. Pecetea întâ
  17. Pecetea a doua
  18. Pecetea a treia
  19. Pecetea a patra
  20. Pecetea a cincea
  21. Pecetea a şasea
  22. Pecetluiţii dintre iudei
  23. Gloata nenumărată din necazul cel mare
  24. Pecetea a şaptea
  25. Trâmbiţa a cincea - prima durere
  26. Trâmbiţa a şasea - a doua durere
  27. O vedenie: cărticica deschisă
  28. Ioan mănâncă acea cărticică dulce-amară
  29. A doua vedenie:
  30. Trâmbiţa a şaptea Bucuria biruinţei în cer
  31. Femeia învăluită în soare
  32. Aruncarea definitivă a balaurului din cer pe pământ
  33. Retrospectivă a vedeniilor lui Daniel în legătură cu Apocalipsa
  34. Fiara cu şapte capete din marea popoarelor
  35. Fiara din pământ
  36. Semnul tainic al fiarei
  37. Mielul şi cei 144.000 de pecetluiţi
  38. Evanghelia veşnic valabilă şi cele trei chemări îngereşti
  39. Marele seceriş al grâului de la sfârşitul timpului de har
  40. Marea culegere a viei pământului
  41. Ameninţarea celor şapte potire
  42. Cele şapte potire ale mâniei:
  43. Trinitatea satanică:
  44. Femeia care şade pe fiară
  45. Distrugerea Babilonului celui mare
  46. Bucuria din cer asupra distrugerii Babilonului
  47. Ultima luptă o hotărăşte însuşi Domnul
  48. Legarea Satanei
  49. A doua înviere şi judecata de apoi
  50. Vestirea unui cer nou şi a unui pământ nou
  51. Descrierea noului Ierusalim
  52. Râul vieţii şi pomii vieţii
  53. Ultima avertizare pentru credincioşi
  54. Anexă
  55. Cuvânt de încheiere
 
Adrese similare: