EVANGHELIA.RO„Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!”
   
   
 
 
 
Biblia
Predici
Ewald Frank
William Branham
Despre noi
Contact
Prima pagină
 
 
 
 
 
Transmisiuni directe
    Adunarea din Krefeld
Sâmbătă 02.02.2018 - 20:15
    Adunarea din Krefeld
Duminică 03.02.2018 - 10:45

Întâlniri recente
Krefeld, 5 ianuarie 2019
Krefeld, 6 ianuarie 2019

 
RASARITUL SOARELUI - Seria 11 nr 2 - 18 aprilie 1965 - WMB

Doamne, suntem adunaţi în această frumoasă dimineaţă de Paşti, vedem cum se desfac mugurii pomilor din care se hrănesc albinele, vedem cum se bucură păsările de parcă inimile lor ar cânta de bucurie pentru că este sărbătoarea învierii; noi credem că Tu ai înviat pe Isus din morţi cu mulţi ani în urmă, iar noi sărbătorim azi aceasta ca amintire.

Doamne, îngăduie să se facă aici, între noi, o sărbătoare a învierii. Fie ca noi, ca slujitori ai Tăi, să înţelegem Cuvântul Tău, căci noi avem părtăşie cu Tine şi acum, fiind înviaţi împreună cu El, suntem aşezaţi cu El în locurile cereşti.

Binecuvântează acest serviciu divin din acest loc şi în oriunde se ascultă prin transmisie telefonică. Vindecă pe bolnavi, la fel pe cei ce sunt în grele încercări. Să fie pentru ei o sărbătoare a învierii şi o eliberare de boli, primind putere de la Tine; iar acei ce sunt morţi în păcate să primească viaţă prin Hristos . Şi noi Te vom lăuda, pentru că ne-am rugat în Numele Lui. Amin!

Eu cred că este o favoare deosebită pentru mine, să fiu azi din nou în Jeffersonville, Indiana, în dimineaţa aceasta frumoasă, în adunarea aceasta mare. Sala este arhiplină, iar oamenii se înghesuie înăuntru, ca şi afară. Vouă, celor care ascultaţi prin transmisie telefonică, vă spun că aici este o dimineaţă minunată.

Azi dimineaţă o pasăre a venit la geamul meu, lovindu-se cu pieptul ei roşu de geam, dându-mi deşteptarea la ora 5. Parcă vroia să cânte de bucurie pentru ziua aceasta frumoasă, cu gândul că „ El a înviat! ” Eu am crezut tot timpul că păsărica aceasta îmi este ca un prieten, pentru că o iubesc. O legendă spune aici la noi că o pasăre micuţă, cafenie, L-ar fi văzut pe Domnul pe cruce, acolo unde a ajuns El pentru păcatele noastre. Şi normal, această pasăre nu avea păcate. El nu trebuia să moară pentru păsări, dar pasărea ar fi zburat pe cruce, încercând să-I scoată cuiele cu ciocul; şi astfel pieptul ei s-ar fi făcut tot roşu. Aşa să fie şi pieptul meu, ca un scut cu care încerc să apăr această cauză minunată pentru care a murit El. Eu ştiu că timpul nostru de aici este limitat, mai ales pentru prietenii care ascultă prin transmisiune, dar vreau să vă fac atenţi la o fotografie care a fost făcută nu demult. Ea este o împlinire a unei viziuni pe care am avut-o aici, în casa aceasta a Domnului şi în care mi se spunea să părăsesc Indiana şi să mă duc în Arizona, unde mă voi întâlni cu şapte îngeri în forma unei piramide. Eu nu ştiam ce se va întâmpla, dar mai târziu, când am stat acolo, am crezut că am ajuns la sfârşitul vieţii mele, şi nimeni nu poate să rămână în viaţă după acea detunătură. (Voi toţi cunoaşteţi această întâmplare). Apoi, într-o dimineaţă, când eram în rugăciune, în locul numit Sabino-Canyon, mi s-a dat o sabie în mână, spunându-mi-se: „ Acesta este Cuvântul - Sabia Cuvântului.

Mai târziu au apărut îngerii, aşa cum făgăduise Duhul înainte şi în acelaşi timp, s-a ridicat o lumină puternică de pe locul acela unde stăteam, mişcându-se cam 50 de km în sus, formând un cerc asemănător cu aripile îngerilor şi desenând pe cer forma unei piramide, cam în acelaşi fel cum apăruseră îngerii, într-o înfăţişare asemănătoare.

Oamenii de ştiinţă din Mexico au făcut fotografia, în timp ce lumina se mişca în nordul Arizonei, unde a spus Duhul ca să stau (la 65 de km nord-est de Tucson). Apariţia acesta luminoasă s-a ridicat în văzduh şi revista „ Life ” a publicat fotografiile despre un inexplicabil eveniment în sferele înalte, unde nu sunt nici un fel de vapori sau umezeală. Era înalt de 48 de km şi lat de circa 43 de km, venind chiar acolo de unde fuseseră îngerii.

Da, oamenii de ştiinţă au întrebat, ca să afle ceva. Unul din Tucson a vrut să afle importanţa acestei apariţii, dar eu nu le-am spus nimic. Voi ştiţi că totul fusese spus dinainte, dar lucrul acesta nu era pentru ei, era doar pentru voi.

Acolo El mi-a spus: „ Cele şapte peceţi vor fi descoperite - deschise. Cele şapte taine, de şapte ori pecetluite, care au fost ascunse dinaintea întemeierii lumii, vor fi descoperite. ” Şi noi, care în comparaţie cu lumea creştină, suntem doar o mică grupare, ne-am bucurat pentru aceste binecuvântări ascultând tainele despre căsătorie, despărţire, sămânţa şarpelui şi altele. Toate aceste întrebări diferite ni s-au descoperit complet, nu prin oameni, ci de însuşi Dumnezeu, care a deschis şi a descoperit aceste şapte taine despre Biserică, cum a fost ea la început în Hristos, şi cum va fi ea descoperită în zilele de pe urmă.

Fotografia făcută atunci este afară pe perete. Am fotografia şi în faţă - este în revista „ Life ” . Aş vrea să ştiu dacă ascultătorii mei au privit vreodată fotografia aşa cum ar trebui.

Cred că mai ştiţi că, atunci când a venit această vedenie, eu predicam despre tema din Apocalipsa, despre judecătorii din vechime şi cum Îl vedem pe Domnul Isus în Apocalipsa 1.

Când am început să studiem cele şapte epoci ale Bisericii, chiar înaintea deschiderii celor şapte peceţi, Domnul Isus era arătat acolo - părul Lui era ca lâna albă. Eu v-am povestit că judecătorii englezi, pe timpuri, când mergeau la tribunal sau la judecătorie, pentru a fi investiţi prin depunerea jurământului, ei primeau astfel autoritatea supremă, şi anume: purtau o perucă albă pe cap, ceea ce reprezintă autoritatea supremă.

Dacă veţi întoarce aceasăt fotografie veţi vedea că este chiar Hristos. Vedeţi, ochii Lui, totul arată desăvârşit. El poartă părul alb, maiestatea supremă a Judecătorului cerului şi al pământului. Vedeţi ochii Lui, nasul şi gura Lui? Întoarceţi poza în altă poziţie, aşa cum ar trebui să fie. Puteţi să vedeţi? El este Judecătorul Suprem şi nu există altul afară de El. Lucrul acesta concordă şi este o dovadă că Mesajul este adevărat . Este Adevărul. Asta nu-L face o a treia persoană, ci El este singura Persoană peruca albă. Vedeţi în partea întunecoasă a otografiei faţa Lui, ochii, barba? Observaţi! El priveşte. De la El vine această lumină, care străluceşte de pe partea dreaptă spre stânga, înspre care priveşte. Pe cruce El la fel a privit, dând har păcătosului de pe cruce. În lumina învierii Sale, vrem să mergem în Numele Său.

Aş dori ca acum, dimineaţa, să rămân mai mult timp şi să discutăm mai amănunţit asupra acestor apariţii deosebite. Este ceva sigur, fără nici o umbră de îndoială, pentru că în ultimii 30-35 de ani s-a dovedit ca un adevăr chiar în această biserică, mai ales când a venit lumina asupra noastră jos, la râu, aici în Jeffersonville, în 1933. Era aceeaşi lumină. El a spus atunci următoarele cuvinte : „ Aşa cum a fost trimis Ioan Botezătorul înaintea primei veniri a lui Hristos, tot aşa va merge mesajul tău înaintea celei de-a doua veniri.

Suntem untem în timpul sfârşitului. Noi vedem asta. Câteodată ne mirăm de ce nu s-a răspândit Mesajul pe întreg pământul. Dacă va vrea Dumnezeu, vom încerca să explicăm şi lucrul acesta.

Acum aş vrea să deschideţi Bibliile voastre - căci noi credem că mai întâi trebuie să vină Cuvântul , citirea Cuvântului. Eu întotdeauna citesc mai întâi, pentru că cuvintele mele sunt cuvintele unui om, deci eu pot greşi, dar Cuvântul lui Dumnezeu nu poate da greş . Acum vrem să citim un text din Sfânta Scriptură. Aş vrea să ne îndreptăm mai întâi spre trei texte, pe care le-am ales să le citim.

Un text este scris în Apocalipsa 1:17-18. Este un text unde El apare cu părul ca lâna albă şi cu picioarele ca arama aprinsă. Apoi, aş vrea să mai citim din Romani 8:11. Eu am ales azi dimineaţă trei texte din Biblie, pe care vreau să le citesc pentru mesajul meu, pe care mi l-a pus Domnul pe inimă, cu ocazia amintirii despre înviere. O să citim şi al treilea text, mai încolo, cel din Marcu 16:1-2. De aici voi lua toată predica.

În Apocalipsa 1:17-18 citim: „ Când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. EL Şi-a pus mâna dreaptă peste mine, şi a zis: „ Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Cel viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu ţin cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor.

În Romani 8:11 citim: „ Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi, va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi.

Iar acum citim din Marcu 16, versetul 1 şi 2: „ După ce a trecut ziua Sabatului, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, şi Salome, au cumpărat miresme, ca să ducă să ungă trupul lui Isus. În ziua dintâi a săptămânii, s-au dus la mormânt dis de dimineaţă, pe când răsărea soarele.

Titlul pe care l-aş putea da predicii este: „ RĂSĂRITUL SOARELUI ” , iar ca temă: „ PUTEREA DĂTĂTOARE DE VIAŢĂ ” .

Da, poate aţi auzit deja azi la radio diferiţi predicatori vorbind. Şi fratele Neville a vorbit în dimineaţa aceasta despre tema învierii. Eu m-am gândit să luminez tema aceasta din alt unghi, însă nu pentru a mă deosebi de ceilalţi, ci doar pentru a adăuga mai multă lumină. Dar din orice unghi ai privi, Scriptura Îl arată întotdeauna pe Isus Hristos . Voi nu puteţi să vă îndepărtaţi de aceasta: Biblia Îl vesteşte întotdeauna pe El. Da, astăzi lumea sărbătoreşte, printr-un serviciu divin, în toate bisericile, amintirea despre cel mai mare triumf pe care l-a avut vreodată omenirea . Mă gândesc cum a murit El ca Salvator. Mai întâi s-a născut ca un copil fără vină (nu ar fi putut veni altfel aici pe acest pământ). Dar când a murit, El a făcut ispăşire pentru păcatele noastre. S-au mai născut mulţi copii drăguţi şi nevinovaţi, au existat mulţi oameni care au suferit şi au murit pentru o cauză bună, dar nu a existat nici unul care să fi înviat prin propria putere, până în ziua de astăzi.

Este cea mai importantă săptămână în istorie, cea mai mare sărbătoare a tuturor timpurilor, această sărbătoare a învierii, când El a adeverit tot ceea ce spusese mai înainte. Un om poate spune ceva, dar nu o putem crede pe deplin, până nu se împlineşte, în adevăr, tot ceea ce a spus; aşa cum a spus Dumnezeu: „ Cercetaţi totul şi păstraţi ceea ce este bun. ” El nu v-ar spune niciodată să faceţi ceva ce El nu ar face. Astfel, El a dovedit cine este El - Cel care a murit pentru păcatele noastre.

Deci, această sărbătoare nu este numai o sărbătoare a frumoaselor flori de paşti, pălării de paşti, iepuri de paşti, ouă vopsite şi altele, în care am alunecat cu aceste sărbători sfinte; acestea să le lăsăm la o parte, pentru că nu acestea sunt cauza reală, lucrarea despre care vorbim aici.

La fel cum spun oamenii astăzi, că ar trebui să facem spălarea picioarelor doar o dată pe an, în joia mare, iar cina să o luăm în vinerea mare şi tot felul de învăţături de felul acesta. Ei se ceartă dacă a fost ziua cutare sau cealaltă, dacă să ţinem sabatul sau prima zi a săptămânii - toate aceste lucruri sunt doar tradiţii. La ce v-ar folosi dacă aţi ţine timpul postului sau nu? În noi trebuie să fie Viaţa . Este numai o amintire şi această sărbătoare; împotriva ei nu se poate spune nimic, dar ei şi-au prezentat (predicatorii de la radio) doar tradiţiile lor, lăsând ce este mai important la o parte. Pe Satan nu-l interesează cât de religioşi sunteţi, cât de buni sunteţi, de câte adunări aparţineţi sau veţi aparţine. Toate acestea nu contează deloc dacă aţi trecut pe lângă acea Viaţă şi nu sunteţi născuţi din nou.

Cuprins
  1. Pagina 1-2
  2. Pagina 3-4
  3. Pagina 5-6
  4. Pagina 7-8
  5. Pagina 9-10
  6. Pagina 11-12
  7. Pagina 13-14
  8. Pagina 15-16
  9. Pagina 17-18
  10. Pagina 19-20
 
Adrese similare: