EVANGHELIA.RO„Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!”
   
   
 
 
 
Biblia
Predici
Ewald Frank
William Branham
Despre noi
Contact
Prima pagină
 
 
 
 
 
Transmisiuni directe
    Adunarea din Krefeld
Sâmbătă 06.04.2019 - 20:15
    Adunarea din Krefeld
Duminică 07.04.2019 - 10:45

Întâlniri recente
Krefeld, 2 martie 2019
Krefeld, 3 martie 2019

 
Botezul, Cina Domnului si Spalarea picioarelor

Aproape că nu există verset în Scripturi care să fie înţeles atât de greşit şi folosit în mod eronat, ca Mat. 28:19: „ Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile botezându-i în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh ”. Este de neînţeles, dar este adevărat: în secolul al treilea, aceste cuvinte au fost răstălmăcite şi s-a născut astfel o formulă trinitară care mai este folosită şi astăzi. Nimeni nu pare să observe că DOMNUL nostru a vorbit despre „ Numele ” (la singular). Care este acest Nume în care trebuie să botezăm? Tată, Fiu şi Duh Sfânt exprimă diferitele descoperiri ale lui Dumnezeu. Dar noi trebuie să ştim care este Numele, înainte de a putea să botezăm. O persoană poate fi multe: învăţător, avocat, judecător, ş.a.m.d. Poate fi tată, soţ şi fiu - multe lucruri. Acestea sunt denumiri ale funcţiilor persoanei şi îşi au locul lor, dar trebuie folosite în legătura corectă. Dar fiecare om, chiar dacă este învăţător sau judecător, are un nume. Tot aşa este şi cu Dumnezeu, care are multe titluri, dar S-a descoperit în Vechiul Testament cu Numele de legământ Yahweh. Pentru botezul în apă, trebuie să-I cunoaştem Numele Lui de legământ din Noul Testament. În Mat. 28:19, a fost dată numai însărcinarea de a boteza în Numele în care El S-a descoperit ca Tată, Fiu şi Duh Sfânt. Dar Numele acesta n-a fost menţionat acolo.

Ne vom ocupa acum de unele versete în care este vorba despre Nume, fără ca acesta să fie pronunţat. Aceasta le va fi de mare ajutor tuturor celor ce caută adevărul. În Luca 10:17 citim: „ Cei şaptezeci s-au întors plini de bucurie şi au zis: Doamne, chiar şi dracii ne sunt supuşi în Numele Tău ”. Nu se înţelege de la sine că ei se referau la puterea Numelui lui Isus, chiar dacă nu au pronunţat Numele? Cu siguranţă, da! Într-o împrejurare, DOMNUL a spus: „ Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu... ” (Mat. 18:20). Cine s-ar îndoi că El S-a referit la Numele Isus, chiar dacă nu l-a pronunţat? În Luca 24:47 citim: „ Şi să se propovaduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea pacatelor... ” Oricine ştie despre ce Nume este vorba în asemenea pasaje. În Ioan 2:23 găsim afirmaţia: „ mulţi au crezut în Numele Lui ”. Ciudat este că în cazul acestor versete, orice cititor ştie despre ce Nume a fost vorba, dar nu aceeaşi situaţie este în cazul versetului 19 din Mat. 28. Este foarte ciudat. Trebuie să ne gândim foarte serios la acest lucru.

În versetele amintite mai sus, era vorba despre Numele Fiului, dar în următoarele ne vom referi la Numele Tatălui. Aici păşim pe terenul descoperirilor lui Dumnezeu. DOMNUL ne-a învăţat să ne rugăm: „ Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se Numele Tău ” (Mat. 6:9). Milioane de oameni repetă această rugăciune în fiecare duminică, fără ca vreunul să se întrebe care este Numele Tatălui care trebuie sfinţit. În Ioan 12:28 Fiul a spus: „ Tată proslăveşte Numele Tău! ” Răspunsul de sus a fost: „ L-am proslăvit şi-L voi mai proslăvi! ” Despre ce nume vorbea El? Care este Numele lui Dumnezeu, care Şi-a proslăvit Numele şi-o va mai face? Există numai un singur Nume prin care putem să ne apropiem de Dumnezeu şi acesta este propriul Său Nume.

În rugăciunea Sa, Fiul a spus în legătură cu Tatăl: „ Am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume ” (Ioan 17:6). Este vorba aici despre vreun Nume al lui Dumnezeu, din Vechiul Testament? Sigur că nu! Oricine a citit cu atenţie, ar fi trebuit să observe că Numele Tatălui este descoperit celor ce I-au fost daţi DOMNULUI nostru prin răscumpărarea din lumea aceasta. Ei sunt adevăraţii fii şi fiice ale lui Dumnezeu. Dumnezeu îi cunoaşte, iar ei, la rândul lor Îl cunosc pe Dumnezeu. Acum trebuie să aducem subiectul acesta la un numitor comun. „ Sfinte Tată, păzeşte, în Numele Tău, pe aceia pe care Mi I-ai dat ” (v. 11). Mai clar nu poate fi spus: Numele Fiului este Numele Tatălui. Astfel citim în versetul 26: „ Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău, şi li-L voi mai face cunoscut... ” Noi vorbim aici despre un singur Dumnezeu, care are un singur Nume.

DOMNUL nostru a spus iudeilor: „ Eu am venit în Numele Tatălui Meu şi nu Mă primiţi ” (Ioan 5.43). Dar care este situaţia cu creştinii din zilele noastre? Îl primesc ei, recunoscând că Numele Tatălui şi al Fiului este acelaşi? Ferice de omul care crede că Tatăl S-a descoperit în Fiul şi că ne-a descoperit Numele care este mai presus de orice Nume: ISUS - Emanuel - Dumnezeu cu noi! Există o singură descoperire personală a lui Dumnezeu, care a avut loc în Isus Hristos. Există un singur Nume al lui Dumnezeu, care trebuie să ne fie descoperit: DOMNUL Isus HRISTOS. În Numele acesta, noi avem acces la Tatăl şi la tronul harului. Orice genunchi se va apleca şi orice limbă va mărturisi că Isus este DOMN. Dumnezeu ne-a întâlnit în Isus Hristos şi numai în Isus Hristos ne putem întâlni noi cu El. În lumina acestor câteva exemple prezentate, problema din Mat. 28:19 ar trebui să fie rezolvată. Acolo se vorbeşte despre Nume fără a-l aminti, iar mai târziu, când este făcut botezul în apă, titlurile care aparţin acestui unic Nume sunt omise şi este folosit doar Numele.

Cuprins
  1. Introducere
  2. Botezul
  3. Necesitatea
  4. Semnificaţia
  5. Condiţia
  6. Numele
  7. Învăţătura apostolică
  8. Deosebind duhurile
  9. Cina Domnului
  10. Clarificare
  11. Spălarea picioarelor
 
Adrese similare: