EVANGHELIA.RO„Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!”
   
   
 
 
 
Biblia
Predici
Ewald Frank
William Branham
Despre noi
Contact
Prima pagină
 
 
 
 
 
Transmisiuni directe
    Adunarea din Krefeld
Sâmbătă 31.08.2019 - 20:15
    Adunarea din Krefeld
Duminică 01.09.2019 - 10:45

Întâlniri recente
Krefeld, 3 august 2019
Krefeld, 4 august 2019

 
Scrisoare circulara 2012 aprilie

Încă o dată - sper că pentru ultima oară - trebuie luminată biblic această temă despre Apocalipsa 10. La prima Sa venire, Dumnezeu a trimis poporului Său Israel un proroc ca să pregătească calea, aşa cum o făgăduise El în Maleahi 3:1 (Matei 11:7-15; Marcu 1:1-4). Acest lucru este cunoscut în general. În a doua parte a aceluiaşi verset din Maleahi 3:1, care se referă la venirea la poporul Său Israel , este scris despre „ Îngerul Legământului ” , care va veni apoi în Templul Său : „ Şi deodată va intra în Templul Său Domnul pe care-L căutaţi: Solul legământului pe care-L doriţi; iată că vine - zice Domnul oştirilor ” . Da, este AŞA VORBEŞTE DOMNUL! Aici nu este vorba despre revenirea lui Hristos ca Mire, nici despre răpirea Miresei şi nici despre ospăţul de nuntă. Această venire are loc în „ ziua DOMNULUI ” . Sfânta Scriptură ne spune: „ Cine va putea să sufere însă ziua venirii Lui? Cine va rămâne în picioare când Se va arăta El? Căci El va fi ca focul topitorului şi ca leşia înălbitorului. El va şedea, va topi şi va curăţa argintul; va curăţa pe fiii lui Levi, îi va lămuri cum se lămureşte aurul şi argintul, şi vor aduce Domnului daruri neprihănite. Atunci darul lui Iuda şi al Ierusalimului va fi plăcut Domnului, ca în zilele cele vechi, ca în anii de odinioară ” (vers. 2-4).

În acest text ne este relatat exact ce se va întâmpla când va veni Domnul ca Îngerul Legământului la poporul Său Israel. În acel timp El îi va curăţa pe fiii lui Levi şi toate darurile lui Iuda în Ierusalim Îi vor fi plăcute. Aceasta ne conduce la împlinirea literală. După ultimul mesaj din Apocalipsa 3, adresat bisericilor şi această avertizare solemnă dată credincioşilor: „ Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul! ” se încheie ultima epocă a Bisericii. Fratele Branham a spus de multe ori: „ Biserica urcă în capitolul 4 şi se întoarce în capitolul 19 ” . Apoi Ioan nu-L mai vede pe Fiul Omului umblând în mijlocul celor şapte sfeşnice de aur, ci pe Domnul pe scaunul de domnie înconjurat de un curcubeu: „ Şi iată că în cer era pus un scaun de domnie şi pe scaunul acesta de domnie şedea Cineva . Cel ce şedea pe el avea înfăţişarea unei pietre de iaspis şi de sardiu; şi scaunul de domnie era înconjurat cu un curcubeu ” (Apoc.. 4:2-3).

În Apocalipsa 10 Domnul coboară ca Îngerul Legământului, înconjurat de un curcubeu: „ Apoi am văzut un alt înger puternic, care se cobora din cer, învăluit într-un nor. Deasupra capului lui era curcubeul ; faţa lui era ca soarele şi picioarele lui erau ca nişte stâlpi de foc ” (Apoc. 10:1). Apoi se întâmplă următoarele:

I. El ţine în mână cărticica deschisă, care, în capitolul 5 încă era pecetluită.

II. El pune un picior pe mare şi unul pe pământ şi strigă cu glas tare, cum răcneşte un leu.

III. Abia atunci când El a răcnit ca Leul din seminţia lui Iuda (Geneza 49:9), cele şapte tunete au lăsat să se audă glasurile lor.

Din momentul în care El jură ca Înger al Legământului mai sunt trei ani şi jumătate până la sfârşitul necazului cel mare şi începutul Împărăţiei de o mie de ani : „ şi a jurat pe Cel ce trăieşte veşnic că va mai fi o vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme şi că toate aceste lucruri se vor sfârşi când puterea poporului sfânt va fi zdrobită de tot ” (Daniel 12:7b). Aceasta este AŞA VORBEŞTE DOMNUL în Cuvântul Său.

Această venire, când El răcneşte ca un leu, este luminată de cel puţin trei versete biblice. Primul este Ieremia 25:30-36: „ Domnul va răcni de sus ; din locaşul Lui cel sfânt va face să-I răsune glasul; va răcni împotriva locului locuinţei Lui; va striga ca cei ce calcă în teasc împotriva tuturor locuitorilor pământului. Vuietul ajunge până la marginea pământului ; căci Domnul Se ceartă cu neamurile, intră la judecată împotriva oricărei făpturi şi dă pe cei răi pradă sabiei, zice Domnul ” . (Vezi şi Isaia 63:1-6 şi Apoc. 14:14-20).

Cel de-al doilea este Osea 11:10: „ Ei vor urma pe Domnul, ca pe un leu care va răcni; căci El însuşi va răcni şi copiii vor alerga tremurând de la apus

Ce de-al treilea este Ioel 3:15-16: „ Soarele şi luna se întunecă, şi stelele îşi pierd strălucirea. Domnul răcneşte din Sion , glasul Lui răsună din Ierusalim, de se zguduie cerurile şi pământul. Dar Domnul este scăparea poporului Său şi ocrotirea copiilor lui Israel ” .

În 17 martie 1963 fratele Branham a citit cu voce tare versetele biblice din Apocalipsa 10 şi apoi, în acord cu versetele tocmai amintite, a spus următoarele: „ Dacă aţi observat: este Hristos (vedeţi?). În Vechiul Testament El a fost numit Îngerul Legământului. El vine direct la evrei, pentru că Biserica este desăvârşită ” . Aşa este. Ea nu este doar desăvârşită, ci şi răpită.

Noi Îl vedem aici pe Domnul ca puternicul Înger al Legământului, care este învăluit într-un nor. Este acelaşi nor care a însoţit poporul Israel - Acelaşi Domn, Acelaşi Înger al Legământului. Curcubeul de deasupra capului Său mărturiseşte despre legământul, pe care El l-a încheiat cu Israelul. Da, El răcneşte de pe muntele Sion, din Ierusalim. AŞA VORBEŞTE DOMNUL în Cuvântul Său. Toate celelalte sunt răstălmăciri arbitrare (2 Petru 1:20). Cine nu crede adevărul Cuvântului este osândit să creadă minciuna. Doar aceluia care respectă cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu, Domnul îi poate vorbi; doar acela care aşează ceea ce a spus fratele Branham în contextul biblic corect, crede aşa cum spune Scriptura. Amin. Doar atunci suntem Mireasa-Cuvânt. Toate învăţăturile despre tunete sunt nebiblice, pentru că ele nu se găsesc în Biblie şi nu se mărturiseşte despre ele în ea. Vai de cel ce adaugă ceva la mărturia încheiată a Sfintei Scripturi (Apoc. 22)!

Conform Maleahi 3:1b-5 Domnul vine în acel timp la Templul Său. Acela este momentul în care Antihristul, ca „ fiul pierzării ” , ca „ potrivnicul lui Hristos ” , care se înalţă mai presus de tot, vine arogant la Templu. Domnul îl va nimici apoi cu suflarea gurii Sale (2 Tes. 2).

În Ezechiel, cap. 40-47 este descris Templul şi râul care curge din Templu către En Gedi până în Marea Moartă. „ M-a adus înapoi la uşa Casei. Şi iată că ieşea apă de sub pragul Casei, dinspre răsărit ” În Zaharia 14:20-21 este scris că atunci chiar şi oalele din Templul Domnului vor fi sfinţite. În Isaia 66:6 citim: „ Un glas răsunător iese din cetate! Un glas iese din Templu ! Este glasul Domnului, care dă vrăjmaşilor lui plata cuvenită!

În Apocalipsa 11 este descrisă slujba celor doi martori. Chiar în vers. 1 este scris: „ ...Scoală-te şi măsoară Templul lui Dumnezeu, altarul şi pe cei ce se închină în el ” . În acel timp va fi reconstruit Templul, care a fost distrus în anul 70 d.Hr. Iudeii de la Zidul Plângerii îşi încheie mereu rugăciunea cu cererea: „ Elohim Adonai, fă ca Templul să fie reconstruit şi să vină Mesia ” . Direct în vers. 2 este scris că în acel timp „ sfânta cetate ” - aceasta este mereu Ierusalimul - va fi călcată în picioare de neamuri 42 de luni, adică trei ani şi jumătate.

Despre cei doi martori este scris în Apoc. 11:3 că ei vor proroci o mie două sute şaizeci de zile, care fac, de asemenea, trei ani şi jumătate. Ca nimeni să nu ajungă la concluzia că este vorba despre aceiaşi trei ani şi jumătate, perioadele de timp au fost denumite odată cu o mie două sute şaizeci de zile, pentru slujba celor doi proroci şi altă dată cu 42 de luni în care cetatea va fi călcată în picioare. În primii trei ani şi jumătate cei doi proroci îşi îndeplinesc slujba. În ultimii trei ani şi jumătate este necazul cel mare, în care are loc prigonirea credincioşilor rămaşi în urmă, dar în special a iudeilor: „ Şi i s-a dat putere să lucreze patruzeci şi două de luni ” (Apoc. 13:5). După aceşti trei ani şi jumătate de necaz pentru Israel va fi anunţată Împărăţia de o mie de ani. Aceasta este AŞA VORBEŞTE DOMNUL în Cuvântul Său: „ şi sfinţii vor fi daţi în mâinile lui timp de o vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme ... Apoi va veni judecata Dar domnia , stăpânirea şi puterea tuturor împărăţiilor care sunt pretutindeni sub ceruri se vor da poporului sfinţilor Celui Preaînalt. Împărăţia Lui este o împărăţie veşnică, şi toate puterile Îi vor sluji şi-L vor asculta! ” (Daniel 7:25-27).

În Apocalipsa 10:7 găsim anunţul că, atunci când îngerul al şaptelea va suna din trâmbiţa lui se va sfârşi taina lui Dumnezeu , după vestea bună vestită de El robilor Săi, prorocilor (Amos 3:7). Hristos, Mesia, Mântuitorul, este taina lui Dumnezeu descoperită (1 Tim. 3:16). Iudeii nu au recunoscut-o în acel timp, însă atunci îşi vor întoarce privirile spre El, pe care L-au străpuns (Zaharia 12:9-14). În Apocalipsa 11:15 găsim împlinirea: „ Împărăţia lumii a trecut în mâinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor ” . Nu poate fi „ aşa sau aşa ” - Cuvântul lui Dumnezeu este întotdeauna „ Da şi Amin ” la fiecare temă.

Voi încheia cu ei un legământ de pace, care va fi un legământ veşnic cu ei; îi voi sădi şi-i voi înmulţi, şi voi pune Locaşul Meu cel Sfânt în mijlocul lor pentru totdeauna. Locuinţa Mea va fi între ei; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu. Şi neamurile vor şti că Eu sunt Domnul care sfinţeşte pe Israel, când Locaşul Meu cel Sfânt va fi pentru totdeauna în mijlocul lor ” . (Ezechiel 37:26-28) Şi aşa va fi, cum este mărturisit în multe versete biblice.

Trebuie să o mai spunem încă o dată: primele patru peceţi se referă la puterea antihristică în cele patru faze de dezvoltare ale ei (Apoc. 6:1-8) în paralel cu epocile Bisericii (Apoc. 2+3). Cea de-a cincea pecete îi arată pe martirii iudei - inclusiv pe cei ai Holocaustului - sub altarul de jertfă şi spune dinainte, că sângele lor va fi răzbunat şi că tovarăşii lor de slujbă şi fraţi vor fi omorâţi ca şi ei (Apoc. 6:9-11).

Începând cu cea de-a şasea pecete, vedem introducerea în ziua Domnului: are loc un puternic cutremur de pământ, soarele se întunecă, luna se preface în sânge, stelele cad din cer şi se spune cu adevărat: „ Căci a venit ziua cea mare a mâniei Lui , şi cine poate sta în picioare? ” (Apoc. 6:12-17). Fiecare poate observa că de acum încolo sunt descrise evenimente care se vor întâmpla după răpire , în timpul peceţilor a şasea şi a şaptea. În această perioadă au loc toate judecăţile trâmbiţelor, până la cel de-al şaptelea potir al mâniei (cap. 16). Apoi mai rămâne doar judecata asupra marelui Babilon, care este îmbrăcat în purpură (cap. 17-18).

Niciunul care aparţine de Biserica-Mireasă nu trebuie să se îngrijoreze de ceea ce va fi atunci pe pământ. Totul se va împlini literal, aşa cum este scris, capitol după capitol şi verset după verset. În pecetea a şaptea (Apoc. 8:1) nu este doar tăcerea din cer. Chiar din vers. 2 ne este spus ce se întâmplă atunci: deodată Ioan i-a văzut pe cei şapte îngeri, care stau înaintea lui Dumnezeu, cărora le-au fost date şapte trâmbiţe. Şi imediat după aceea aflăm ce judecăţi vor lovi pământul la fiecare trâmbiţă. Amin. Pentru ultima perioadă, totul este spus dinainte foarte exact, fie că este scris în cap. 7, în cap. 8, cap. 9, cap. 10, cap. 11 sau după aceea. Totul se va împlini literal.

Cuprins
  1. Ediţie jubiliară
  2. De la început
  3. În Noul Testament
  4. S-a întâmplat în timpul nostru
  5. Confirmare dumnezeiască
  6. Îngerul Legământului
  7. Cu toată sinceritatea
  8. Sfârşitul va fi încoronat
  9. Se va fi meritat
  10. Anul 2012
  11. Israelul în centrul atenţiei lumii
 
Adrese similare: